Deconectati si absenti. Competitia pentru atentie

Incepusem initial articolul cu paragraful de mai jos. Pana cand, ajungand la finalul articolului, mi-am pus o intrebare. N-ar fi oare paradoxal sa citesti acest articol fix intr-un moment in care ai putea sa fii mai conectat la ce se intampla in jurul tau?

Ce faci acum? Esti pe telefon cand ai putea avea o conversatie cu colegii? Sau cu familia? Esti pe strada? In trafic? Astepti la rand undeva? Daca da, opreste-te din citit si vezi ce se va intampla. Articolul meu va fi tot aici si pana la momentul “mai potrivit”.

Bine ai revenit!

Banuiesc ca nu ai dat scroll pur si simplu, sa vezi continuarea. Daca ai dat, reintoarce-te si intreaba-te cum e monentul acesta?

Bine ai revenit (v.2)

Imi aduc aminte o zi de nastere din copilarie. Parintii, fratele, bunicii, verisorii erau acolo cu cadouri dar mai mult, discutau, povesteau si impartaseau experiente. Maxim, televizorul era acolo ca mai trasmita o stire sau poate un videoclip dragut pe Atomic TV (pentru cunoscatori 😉 )

Fast-forward vreo 20 de ani. O zi de nastere are tot ce-i trebui pentru deconectare totala si lipsa de prezenta: dispozitive ce anunta cu notificari stridente ca si in alta parte altcineva este “absent” de la experienta si conectat la o lume deconectata si absenta. Este o alta lume. O lume in care un grup strans la restaurant, gaseste un mijloc rapid de a sta pe telefoane. Dar, pe de alta parte regasesti si grupuri in care telefoanele sunt inchise, discutiile sunt aprinse (poate si de mai multe beri sau vinul gustos), si rasetele sunt stridente.

In articolul anterior scriam despre iluzia abundentei. Daca in trecut oamenii erau captati de televizor dar constientizau faptul ca au stat prea mult la televizor, astazi nu doar ca stimulentele sunt mult mai multe si diversificate, dar au ajuns sa fie declansate de noi insine. Un obicei se formeaza in minim 21 de zile. Obiceiurile sunt atat de adanc intiparite in mintea noastra incat devin comice daca te “surprinzi” activandu-le. De exemplu, obiceiul de verificare al telefonului se formeaza in momentele “libere”, cand astepti la coada la un supermarket, cand poate astepti la semafor, sau cand esti intre 2 intalniri si vrei sa verifici emailurile. Ce se intampla ulterior? Obiceiul umple toate spatiile libere si patrunde in restul timpului. Noul obicei castiga rapid competitia pentru atentie, probabil declansand reactii similare cu anumite categorii de dependenta. Si totul porneste de la lipsa spatiilor “libere” care sa te faca sa constientizezi conectivitatea ridicata, atentia mereu conectata, si poate lipsa ta de prezenta.

Unde duce deconectarea & absenta?

Din experienta proprie:

• relatii personale deficitare. De curand, o ruda m-a sunat sa ma intrebe ce mai fac. I-am raspuns cu “Bine, ia zi?”. Mai exact, ultra conectarea te duce intr-o zona de “lupta” sau de “actiune” in care vrei sa “faci” si uiti  sa “fi”. Mi-au trebuit cateva minute de convorbire sa ies din modulul “rezolva” in modulul “povesteste”.
• probleme de sanatate. Deconectarea poate sa insemne si sa nu-ti recunosti semnalele propriului corp ce dincolo de faptul ca are o inteligenta ridicata, iti transmite si multe mesaje. Eckart Tolle spunea ca daca primesti 2 mesaje contradictorii, adica unul de la minte si unul de la corp, atunci mesajul de la minte este o minciuna si mesajul transmis de corp este cel adevarat.
• multa munca defocusata. Imi place citatul lui Bruce Lee “You must be shapeless, formless, like water. When you pour water in a cup, it becomes the cup. When you pour water in a bottle, it becomes the bottle. When you pour water in a teapot, it becomes the teapot. Water can drip and it can crash. Become like water my friend.” Uneori, munca defocusata te poate face sa fii ca un tsunami. Munca focusata te face sa fii ca un rau de munte, clar, cu energie, dar in limitele impuse de natura si care trece cu usurinta peste acei bolovani mari (cum sunt si provocarile) ce fac parte din peisaj si care fac raul sa fie si mai frumos.

Astazi ultra conectivitatea nu este doar prin dispozitive. Suntem mai conectati la stiri, la taskuri, la proiecte, la “a face”, la a vorbi la telefon, la a avea dreptate, la a controla rezultatul. Suntem defonectati, chiar absenti de la vestile bune, de la a fi mai recunoscatori, de la “a fi” pur si simplu sau a lasa controlul si dorinta de a stii cu certitudine ce se va intampla. Suntem deconectati de prezent, fiind conectati fie la un trecut vazut fie din perspectiva realizarilor, fie din perspectiva lucrurilor pe care le puteam face diferit. Suntem conectati la viitor si niciodata nu e suficient. Acel “mai mult” devine o povara din care nu te trezesti decat cand faci un pas in spate, fie fortat de circumstante si provocari, fie revenind mereu la momentul prezent.

Ce poti incerca?

– incepe cu a constientiza daca lucrurile sunt la fel pentru tine. Daca raspunsul e “Nu”, iti dau o veste proasta: esti conectat atat de tare incat nu constientizezi acest lucru. Andy Puddicombe – fondatorul aplicatiei de meditatie de tip mindfulness Headspace (pe care ti-o recomand) sustine ca oamenii sunt prinsi in “gandurile” proprii in peste 51% din timp. Daca ne gandim ca e vorba de o medie, atunci lucrurile se complica. Eu sunt unul dintre aceeia ce este prins in trecut sau planuri pentru viitor si am nevoie mereu de triggere de intoarcere in momentul prezent. Imi iese concentrandu-ma pe ce e in fata mea, prin curiozitate si focus pe respiratie.

– dezvolta-ti obiceiuri noi de deconectare. Poti incepe cu nevoia obsesiva ca lucrurile sa fie asa cum ti le doresti tu. Este o nevoie intiparita in nevoia de baza de siguranta.

– cere sprijin – orice obicei se construieste avand si prin grupuri de prieteni sau familia care sa te readuca pe calea dorita sau macar cu care poti povesti despre evolutie. Sunt zeci de carti pentru orice obicei nou. Alege-le pe acelea care au in spate argumente stiintifice solide si porneste la drum.

– ia-ti un ragaz in care sa fii pur si simplu. Poate e o plimbare in parc, pe strada sau o pauza la cafea. Permite-ti sa stai fara telefon, fara planuri de viitor, fara sa te intorci la grijile de ieri. Doar tu cu tine si cu momentul prezent.

Succes. Mi-ar face placere sa-mi povestesti despre obiceiurile tale si desore momentul prezent. Da-mi un semn.

O zi productiva!

 

Sursa imagine: Pexels.com